Radio Stil Romania
O adolescentă în vârstă de 17 ani a fost serios rănită în explozia din Rahova, de la începutul lunii octombrie. Se numește Alexandra și imaginile cu ea făcând cu mâna de sub dărămături au înduioșat pe toată lumea.
Are doar 17 ani și locuia cu un etaj mai sus, însă suflul exploziei a făcut ca plafonul să se prăbușească și adolescenta odată cu el. Așa a ajuns de la etajul 7, să le facă cu mâna salvatorilor, blocată fiind sub dărămăturile de la etajul 5 din blocul groazei. Mai mult, explozia a afectat inclusiv Liceul Dimitrie Bolintineanu din apropiere, acolo unde geamurile s-au făcut praf, iar elevii au fost răniți și speriați.
Alexandra e tânăra care făcea cu mâna de sub dărămături, după explozia din Rahova
Acum, la o lună de la tragedia care a marcat România, Alexandra și-a vindecat rănile fizice și se luptă să treacă și peste cele psihice, care i-au lăsat urme adânci: „Tot ce am făcut a fost să mă bag la somn și ce a urmat a fost un coșmar care încă nu s-a terminat. Puteam să mor, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a ținut în viață. Dar nu numai lui Dumnezeu îi mulțumesc, de asemenea și mamei mele. Dacă nu era ea, eu nu mai trăiam”, și-a început povestea Alexandra.
Mama ei a fost cea care i-a ghidat pe salvatori pentru a o extrage pe Alexandra de sub ruine, în timp ce tânăra făcea cu mâna și striga cât de tare putea, după toate rănile suferite: „Tot ce-mi amintesc este mama care mă striga și le arăta pompierilor care nu voiau să o asculte unde sunt. Am văzut-o și am auzit-o și am ridicat și eu mâna și am strigat cât de tare am reușit înapoi. După îmi amintesc că am văzut în blocul alăturat un bărbat și o femeie care aveau geamul spart și se uitau la mine din apartamentul lor. Îmi amintesc vag discuția cu pompierul care m-a salvat și căruia îi sunt profund recunoscătoare.
Știu că i-am zis că nu-mi simt picioarele. Nu doresc nimănui să treacă prin așa ceva din cauza unor oameni incapabili și iresponsabili. Pe cei vinovați i-aș pune doar o săptămână în locul meu ca să simtă pe pielea lor cum este să fii mobilizat din două în două ore, de pe o parte pe alta, de către alte persoane. Să fii transferat cu cearceaful de pe un pat pe un fotoliu mobil pentru a merge la proceduri și invers, să fie sondați din șase în șase ore pentru a li se goli vezica urinară, să i se facă clismă în fiecare seară pentru a putea avea defecație, să fie spălați pe cap și pe corp de către părinți sau de către alte persoane, să suporte tratamentul administrat, analizele care se recoltează în mod frecvent, nemaivorbind de procedurile zilnice care sunt epuizante și să trăiască cu incertitudinea că viața lor nu va mai putea fi niciodată la fel”, a mai spus tânăra, una dintre persoanele rănite în explozia din Rahova, care a curmat trei vieți.
