Radio Stil Romania
Elena și Toma Caragiu: Povestea unei iubiri născute în teatru
Elena Caragiu, născută Elena Bichman pe 18 septembrie 1937, a avut o viață marcată de pasiune pentru artă și de o poveste de dragoste memorabilă cu actorul Toma Caragiu. Provenind dintr-o familie cu rădăcini mixte, tatăl său fiind evreu de origine ucraineană, iar ea fiind botezată romano-catolică, Elena și-a construit o carieră impresionantă în teatru și film, dar și o viață personală plină de provocări.
Primii pași în viață și carieră
După finalizarea liceului, Elena a urmat cursurile Facultății de Geologie la Universitatea din București. În 1959 s-a căsătorit cu actorul și dramaturgul Paul Ioachim, dar pasiunea pentru teatru a determinat-o să-și schimbe direcția profesională. În 1958, a fost admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC), pe care l-a absolvit în 1962, debutând cu succes în filmul *Porto Franco* (1962), unde a interpretat rolul Evantiei.
Elena a continuat să joace pe scenele bucureștene, remarcându-se prin interpretări precum Olguța din *Sonet pentru o păpușă* la Teatrul „C. Nottara” sau rolul principal în *Băiat bun dar cu lipsuri* la Teatrul Giulești.
Întâlnirea cu Toma Caragiu**
În 1963, Elena a fost repartizată la Teatrul din Ploiești, unde l-a întâlnit pe Toma Caragiu, directorul instituției. Colaborarea profesională s-a transformat rapid într-o relație personală profundă. Toma și Elena au divorțat de partenerii lor anteriori și, în 1964, au început o viață împreună, plină de realizări teatrale.
Cuplul a continuat să strălucească în lumea artistică bucureșteană, Toma fiind angajat la Teatrul Bulandra, iar Elena remarcându-se prin roluri memorabile la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț și Teatrul Bulandra.
Tragedia cutremurului din 1977**
Viața Elenei Caragiu a fost marcată de pierderea tragică a lui Toma Caragiu în cutremurul devastator din 1977. Rămasă singură, Elena a decis să emigreze în Statele Unite, unde cariera ei artistică a fost întreruptă. Legătura cu România și cu memoria lui Toma, însă, a rămas puternică.
### **Revenirea în România și păstrarea moștenirii lui Toma Caragiu**
În 2008, Elena s-a întors în România cu scopul de a întemeia Asociația Toma Caragiu, dedicată păstrării și promovării moștenirii artistice a actorului. Planurile includeau construirea unei Case Memoriale în Periș, orașul natal al lui Toma, și organizarea unui festival anual de comedie. Deși proiectul a întâmpinat dificultăți financiare și birocratice, fundația Casei Memoriale a fost turnată în 2013.
În 2011, Asociația a adaptat proiectul inițial, transformându-l în „Centrul de Comedie Toma Caragiu,” care includea organizarea festivalului „Șopârlița,” un eveniment dedicat comediei și premiilor pentru actori.
### **Un testament artistic și personal**
Elena Caragiu rămâne un simbol al dăruirii pentru artă și al loialității față de memoria unei iubiri pierdute. Prin inițiativele sale, ea a contribuit la păstrarea moștenirii lui Toma Caragiu și la celebrarea teatrului de comedie în România.
