Radio Stil Romania
O societate comercială din România, care importă pește și fructe de mare din Groenlanda, are rezultate financiare spectaculoase realizate în ultimii ani. Cum ar putea pierde din cauza crizei
Groenlanda, insula arctică ce aparține de Danemarca, a apărut în prim-planul discuțiilor geopolitice după ce Donald Trump a menționat că își dorește ca SUA să preia controlul asupra acesteia. Trump a declarat că va cuceri Groenlanda, într-un fel sau altul, pentru a contracara avansurile Rusiei şi Chinei în Arctica. În timp ce liderii europeni şi-au manifestat sprijinul faţă de Danemarca, membru fondator al NATO, Trump a ameninţat la finalul săptămânii trecute cu impunerea de taxe vamale ţările care nu vor susţine planul său de achiziţionare a Groenlandei.
Profitul net al Groenlanda Serv în ultimii 4 ani a fost de 7 milioane euro
Franţa, Suedia, Germania şi Norvegia, alături de Ţările de Jos, Finlanda şi Regatul Unit au anunţat săptămâna aceasta trimiterea de personal militar pentru o misiune de recunoaştere în cadrul exerciţiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliaţii NATO. În România există o companie care ar putea fi afectată de criza din Groenlanda. Este vorba despre Groenlanda Serv SRL, furnizor de peşte şi fructe de mare pentru HoReCA, care colaborează cu celebrul grup Royal Greenland pentru a importa aceste produse din insula arctică. Firma Groenlanda Serv SRL a fost înființată în 2013, iar cei mai buni ani ai săi au fost ultimii patru pentru care s-au raportat date la Ministerul de Finanțe.
Astfel, profitul net al companiei a fost de 7,6 milioane lei în 2021, 10,3 milioane lei în 2022, 8 milioane lei în 2023 și 8,3 milioane lei în 2024, ceea ce arată că profitul net total a fost de 34,3 milioane lei, adică de aproximativ 7 milioane euro. Numele Groenlanda Serv SRL apare într-un dosar înregistrat pe 2 octombrie 2024 la Tribunalul Bihor, în calitate de creditor, firma solicitând insolvența altei firme, AS Intuitium SRL, care figurează ca debitor. În dosarul consultat de FANATIK se arată că în urma relațiilor comerciale derulate dintre părți, în evidențele financiar-contabile ale societății Groenlanda Serv SRL, AS Intuitium SRL figurează cu un debit restant în suma de 456.363,38 lei debit principal, penalități de întârziere, recuperare debit de 27.153,62 lei.
Având în vedere cele mai sus menționate, debitul lor este cert, lichid și exigibil. S-a arătat că debitoarea a fost notificată în nenumărate rânduri în vederea achitării datoriei, demersuri care au rămas însă fără rezultat. Față de împrejurările prezentate mai sus și luând în considerare faptul că din punctul lor de vedere societatea AS Intuitium SRL se afla în încetare de plăți, Groenlanda Serv SRL a recurs la rezolvarea litigiului prin intermediul instanței. Debitoarea a depus contestaţie, solicitând respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei. Totodată, a solicitat obligarea creditoarei Groenlanda Serv SRL la plata unei cauţiuni în conformitate cu prevederile art. 72 din Legea 85/2014. În motivare, a arătat că inadmisibilitatea se poate manifesta pe două planuri.
Pe de o parte, în cazul în care instanța impunând în temeiul art. 72 din legea 85/2014 reclamantei-creditoare să depună cauțiunea prevăzută de actul normativ, iar aceasta nu se supune și nu se conformează acestei dispoziții în termenul legal, se creează circumstanțele legale și procedurale pentru care cererea se impune a fi respinsă conform prevederilor art. 72 al. 1 din legea 85/2014, cererea urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. Pe de altă parte, în condițiile în care din probațiunea și dovezile de fapt și de drept administrate și rezultate din înscrisurile de la dosar, se creează cel mai mic dubiu cu privire la existența concretă a caracterului cert, lichid și exigibil al pretențiilor reclamantei. Inadmisibilitatea se impune a se constata raportat la faptul că această creanță nu este una certă, lichidă și exigibilă.
Cum s-a apărat în instanță firma debitoare
Din întregul material depus de reclamanta-creditoare în susținerea cererii sale, nu se face vreo dovadă a justificării creanței printr-un înscris din cele numite și nu se fac dovada că un astfel de înscris a emanat de la contestatoare ori a fost recunoscut de aceasta. Mai mult decât atât, din cele depuse de contestatoare în justificarea temeiniciei contestării creanței, se poate concluziona că lipsesc cu desăvârșire caracterul lichid și cel exigibil al creanței, între părţi existând pe rolul instanțelor de judecată mai multe procese privind existența sau inexistența dreptului creditoarei de a pretinde vreo obligație de natură și cuantumul celei pentru care a formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței societății lor, nici unul din dosarele aflate pe rolul instanțelor nefiind finalizat definitiv.
A fost important să precizeze că pentru suma pretinsă de reclamantă de la societatea lor sunt deschise și două dosare de cercetare penală, suma cerută de reclamantă fiind de fapt contravaloarea mărfii reclamantei care a fost furată de către un transportator bulgar, pentru această sumă fiind deschis și un dosar de daună. În acest context, și ca urmare a probelor cu înscrisuri depuse de ei respectiv ca urmare a situației de fapt și de drept dovedite, a apreciat că cererea de deschidere a procedurii de insolvență formulată de reclamanta-creditoare împotriva subscrisei pârâte-debitoare este una inadmisibilă. În ce privește netemeinicia cererii deschidere a procedurii de insolvență, aceasta se manifestă pe două planuri care contrazic starea de insolvență și anume nu corespunde adevărului că nu ar deține fonduri suficiente pentru plata datoriilor ( în contextul în care până la zi subscrisa nu au datorii) și nu corespunde adevărului că reclamanta deține împotriva subscrisei o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Raportat la existența fondurilor bănești pentru plata datoriilor, firma debitoare a arătat că, în ce privește faptul că sunt o societate cu resurse și care nu sunt în stare de insolvență sau într-o prezumată stare de insolvență o dovedesc prin înscrisurile atașate prezentei contestații, înscrisuri constând în contracte ferme aflate în derulare și care asigură continuitatea rentabilă a societății, actele financiar-contabile din care rezultă că sunt cu obligațiile față de bugetul de stat achitate la zi și extrase de cont prin care fac dovada că au un rulaj constant și semnificativ care asigură continuitatea rentabilă a activității societății lor și implicit a societății lor. Instanța a arătat că din interpretarea juridică a textului de lege, rezultă pe de o parte că insolvența există când nu sunt fonduri suficiente pentru plata datoriilor, iar pe de altă parte se prezumă atunci când debitorul nu a achitat o datorie certă, lichidă și exigibilă pe care o are față de creditorul său, după 60 zile de la scadență.
Instanța a obligat Groenlanda Serv la plata unei cauțiuni de 40.000 lei
În ce privește a doua situație prevăzută de teza doi a textului de lege, firma debitoare a menționat că apreciază motivat și justificat că nu poate fi pusă în discuție, deoarece lipsește cu desăvârșire situația premisă care să susțină prezumția de insolvență și anume existența unei datorii a subscrisei față de reclamanta creditoare. În lipsa unei datorii care să fie stabilită conform dispozițiilor legale, lipsește condiția de insolvență prevăzută de teza doi a textului de lege. S-a solicitat a se observa că societatea lor nu se află în nici una din situațiile prevăzute de Art. 5 al. 1 pct. 29 din legea 85/2014, motiv pentru care, cererea de deschidere a procedurii insolvenței este evident una nefondată și neîntemeiată. În concluzie față de aspectele de fapt dovedite și recunoscute de reclamanta-creditoare, s-a considerat că nu pot stabili existența la acest moment a vreunei obligații a subscrisei față de reclamantă și cu atât mai mult, o obligație de plată, contestatoarea nedatorând sume de bani reclamantei, creanța pretinsă fiind lipsită de caracter cert, lichid și exigibilitate.
În dosar s-a mai arătat că o condiție a deschiderii procedurii de insolvență trebuie să fie efectul incapacității debitorului de a plăti datoria cu sumele de bani disponibile, ori în condițiile mai sus indicate și probate cu înscrisurile de la dosar, reiese în mod evident că subscrisa nu sunt în incapacitate de plată. Procedura insolvenței nu este menită să fie utilizată ca instrument de constrângere a debitorului pentru ca acesta sa-și plătească datoriile sub amenințarea cu falimentul, modalitate pe care o folosește reclamanta, în cazul de față bucurându-se de privilegiile utilizării unei astfel de căi cum ar fi taxa de timbru fixă și modică, celeritatea acestei proceduri, eliminarea procedurii contradictorii, execuționale și presiunea exercitată asupra firmei, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
În speţă, prin încheierea de şedinţă din data de 28.11.2024, instanţa a obligat creditoarea Groenlanda Servl SRL la plata unei cauţiuni în valoare de 40.000 lei. S-a arătat că firma a primit la data de 11.12.2024 citaţia prin care i se aducea la cunoştinţă obligaţia de plată a cauţiunii, dar că creditoarea nu a făcut dovada plăţii cauţiunii. Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale mai sus citate, se impune respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, precum şi admiterea contestaţiei formulate de debitoare. Pe 16 ianuarie 2025, Tribunalul Bihor a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de creditoarea Groenlanda Serv SRL în contradictoriu cu debitoarea AS Intuitium SRL, a admis contestaţia formulată de debitoare și a obligat creditoarea Groenlanda Serv SRL la plata către debitoarea a cheltuielilor de judecată în valoare de 3.200 lei. Groenlanda Serv a formulat cerere de revizuire, care a fost respinsă de aceeași instanță pe 5 iunie 2025.
