Radio Stil Romania
Analiștii de politică internațională sunt de părere că, cel puțin în acest moment, victoria categorică a lui Donald Trump aduce foarte multe necunoscute și impredictibilitate nu doar pentru Europa și regimul ei de securitate, ci chiar și pentru România. Situația cea mai îngrijorătoare pentru țara noastră este legată de conflictul din Ucraina și relația lui Trump cu Rusia, ce ar putea aduce schimbări majore pe flancul estic al NATO dar și în privința Republicii Moldova.
Necunoscute privind viitorul NATO și ce va face România
Analiștii de politică internațională sunt de părere că, în ceea ce privește strict relația României cu Statele Unite, victoria lui Trump nu ar trebui să implice schimbări radicale. La fel ca și în primul mandat al acestuia, țara noastră ar trebui să caute să construiască mai degrabă o relație bilaterală solidă. Principala temere și necunoscută este adeziunea lui Trump la NATO, date fiind și declarațiile acestuia, dar și ale unor foști consilieri, precum John Bolton, care au precizat că Trump ar urma să scoată SUA din această alianță.
„În principiu, România a avut întotdeauna relații foarte bune cu ambele partide, și cu republicani, și cu democrați, așa că nu prevăd o mare schimbare. Însă, pentru că intrăm pe un tărâm destul de necunoscut, așa cum a fost și primul mandat al lui Trump, trebuie să ne poziționăm mai ales bilateral – guvern la guvern – cu administrația Trump, pentru că nu știu cât de mult va mai fi impulsionat Trump în acest mandat să mențină NATO așa cum este, sau să-și mențină acordurile.
Știm foarte bine că în momentul în care a preluat primul mandat a cam zgâlțâit establishmentul internațional din toate punctele de vedere”, a declarat, pentru FANATIK, analistul de politică externă Cristian Dorobanțu care a subliniat că, în teorie, pentru România în relația cu SUA, victoria lui Trump „nu schimbă foarte multe”.
Acesta este de părere că acest al doilea mandat al lui Trump vine cu o mare necunoscută, în condițiile în care în mandatul trecut politica externă a acestuia a fost ținută în frâu de majoritatea consilierilor săi care i-au temperat politicile. Mai mult, analiștii sunt de părere că, așa cum o arată și echipa de consilieri a lui Trump care se pregătește, principalul obiectiv este pivotarea spre Asia de Sud-Est spre ceea ce urmează a fi, cel puțin, un război economic cu China.
În aceste condiții se pune întrebarea cum este afectată securitatea României fără sprijinul SUA, mai ales că Pentagonul are planuri importante pentru țara noastră, în special investițiile la baza militară de la Mihail Kogălniceanu – proiect ce ar putea fi abandonat de o administrație Trump izolaționistă.
„Rămâne de văzut ce va decide Trump, pentru că este o altă necunoscută. Personal, nu cred că se va abandona proiectul bazei de la Kogălniceanu. Oricum, am văzut că există un mare interes din partea Franței de a prelua ștafeta în această zonă. Este o situație cu multe necunoscute, vorbim de un tărâm cu puține necunoscute.
Totuși, în materie de politică externă, Donald Trump susține totuși o politică de pace prin forță, adică în cazul în care nu se ajunge la pace, este pregătit să folosească forța, ceea ce nu am văzut în mandatul lui Biden. Multe s-au întâmplat în primul mandat al lui Trump în acest sens, inclusiv față de Iran, unde vom vedea o politică mult mai în forță. Nu știu în ce măsură și față de Rusia”, a mai precizat analistul Cristian Dorobanțu care mizează pe „o pivotare destul de furtunoasă a Statelor Unite către Asia”.
Pe de altă parte, analistul în politică internațională Marius Ghincea este de părere că înrăutățirea relațiilor transatlantice va da bătăi de cap Bucureștiului, în situația în care României i-a fost greu în trecut să navigheze aceste tensiuni.
„Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă aduce cu sine o probabilitate crescută de înrăutățire a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. S-a întâmplat în primul său mandat, iar Trump a promis public că același lucru se va întâmpla și într-un al doilea mandat.
Din punct de vedere strategic, Bucureștiului i-a fost mereu extrem de dificil să se poziționeze și să gestioneze tensiunile transatlantice. Când Washingtonul și Bruxellesul cooperează, Bucureștiul se bucură, deoarece nu există contradicții între prioritățile de politică externă (celebra trinitate strategică). Însă când cele două capitale nu se înțeleg, România se află în situația de a face compromisuri, fiind nevoită să renunțe la anumite priorități în favoarea altora (un trade-off constant)”, a arătat acesta într-o postare pe pagina sa de Facebook.
SUA vor rămâne „o forță a binelui”
O altă necunoscută este în ce măsură republicanii tradiționali, spre deosebire de republicanii MAGA ai lui Trump, vor avea un cuvânt de spus în politica externă a administrației Trump. Politologul Cătălin Avramescu, fost ambasador în Finlanda, este de părere că Partidul Republican nu este nici izolaționist și nici pro-Putin, iar acest lucru se va vedea până la urmă în următorii patru ani.
„Eu am încredere că o parte importantă a Partidului Republican are totuși o poziție pro-NATO. Sunt mulți republicani care nu sunt nici izolaționiști, nici pro-Putin, și sunt destui și în tabăra democrată – deci cred că cauza implicării Americii de partea binelui va prevala.
Am speranțe că lucrurile se vor îmbunăți pentru că Biden a avut o poziție neclară față de conflictul din Orientul Mijlociu forțând Israelul să încheie tot felul de armistiții. Și în conflictul din Ucraina au introdus o serie de restricții privind utilizarea armelor americane ca și cum asta ar fi dus la o dez-angajare din partea rușilor. Nu a fost, a adus soldați nord-coreeni. A fost o politică chiar patetică”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.
Ucraina și Republica Moldova, mizele pentru România
Totuși, chiar și politologul Cătălin Avramescu recunoaște că pentru Ucraina victoria lui Donald Trump nu este o veste bună, deși subliniază că există posibilitatea ca Trump să impună niște linii roșii și aici, asta în ciuda declarațiilor din campania electorală, când s-a poziționat împotriva ajutorului militar pentru Kiev. Totuși, trebuie subliniat că Trump a fost primul care a trimis Ucrainei ajutor militar letal, după ce administrația Obama refuzase acest lucru.
„În privința Ucrainei lucrurile sunt complicate…Alegerea lui Trump nu este o veste bună. Dar, să nu uităm că Trump a reușit să impună niște linii roșii pe scena internațională, care au fost totuși luate în seamă, pe când Biden a fost o glumă ambulantă, ceea ce a și încurajat regimurile totalitare. Totuși, în privința Ucrainei nu sunt motive de optimism. Sper să ne trezim noi în Europa”, a mai precizat politologul.
Totuși, analistul Cristian Dorobanțu este de părere că cel mai dezastruos scenariu pentru România este cel în care Trump abandonează Ucraina, care devine un stat satelit sau este chiar alipită Rusiei. În aceste condiții țara noastră va avea cea mai mare graniță cu un stat ostil. În plus, există și amenințarea directă asupra Republicii Moldova care pune România într-o situația extrem de complicată.
„Sunt mai multe scenarii (pentru ce va reuși Trump în Ucraina). Un război semi-înghețat sau unul călduț are întotdeauna potențialul de a exploda, de a escalada în ceva mai activ, posibilitate ce nu face decât să ducă la un război mult mai mare. Eu cred că Putin își va urmări până la capăt obiectivele, adică nu se va mulțumi cu câteva regiuni, ceea ce va reprezenta un dezastru pentru noi.
Avem cea mai mare graniță cu Ucraina. Să ne gândim că vorbim de peste 30 de milioane de ucraineni decepționați de Occident, care vor fi unii obligați să se înroleze în noua armată imperială a Rusiei, și ceilalți care din convingere sau răzbunare o vor face. Practic vom avea graniță cu un stat agresor. Iar problema cea mai mare ar fi pentru Moldova, pentru că după Ucraina ei urmează”, a mai declarat, pentru FANATIK, Cristian Dorobanțu, care a precizat că există foarte multe necunoscute cu privire la ce anume va face Europa în acest caz și dacă statele europene vor accepta o victorie a Rusiei.
Și Marius Ghincea este de părere că situația Moldovei va depinde foarte mult de ce se va întâmpla în Ucraina și de rezultatul pe care-l va obține Trump.
„Situația geopolitică a Moldovei va depinde de soluția pe care Trump o va impune în Ucraina. Dacă Donald Trump va oferi pe tavă Ucraina rușilor, atunci Moldova este următoarea pe meniu. Anul viitor vor fi alegeri parlamentare, cruciale pentru continuarea parcursului pro-european, iar Rusia cu siguranță va acționa și mai incisiv pentru a-și crește influența”, a precizat, pentru FANATIK, Marius Ghincea.
România trebuie să cheltuiască pentru Apărare
La fel ca întreaga Europă, România își vede pusă la îndoială politica de securitate – și anume relevanța NATO în noul mandat Trump. În aceste condiții, la fel ca în țările occidentale, și România va trebui să investească masiv în propria apărare.
„Dacă este să-i dăm crezare cu siguranță NATO nu va rămâne în formula actuală atâta timp cât țări precum Germania nu-și măresc bugetul pentru apărare. Chiar și noi, ne-am îndeplinit niște obiective, dar nu cred că sunt de ajuns. Va trebui să alocăm mai mult la apărare, spre deosebire de propunerile unora. Nu cred că facem de ajuns.
Nu e bine. Victoria lui Trump aduce prea multă incertitudine și noi suntem total nepregătiți dacă se escaladează vertical acest conflict. Nu văd ceva concret încă la noi. Polonezii s-au apucat să creeze tranșee în jurul Kaliningradului, de exemplu, plus o politică serioasă de înarmare”, a mai declarat, pentru FANATIK, Cristian Dorobanțu.
Pe de altă parte Cătălin Avramescu este de părere că nici România nu și-a respectat angajamentele NATO, cheltuielile reale cu apărarea fiind mult mai mici decât acel 2,5% aprobat anul trecut în buget. Acesta subliniază că, episodul recent în care România a ales să nu critice vizita lui Viktor Orban în Georgia arată că Bucureștiul nu are chiar politica pro-occidentală pe care o declară. La fel, acesta avertizează că, în situația actuală cu o datorie publică de peste 50% din PIB și un deficit uriaș, statul nu are banii necesari înzestrării armatei.
„A pune la îndoială NATO nu e ceva ce vine doar dinspre Trump, asta face și Ungaria, și Fico, și președintele Bulgariei. Asta face inclusiv Guvernul României care are o poziție pro-Putin, după cum se vede din tăcerea Bucureștiului la vizita în Georgia a lui Victor Orban, după victoria controversată unui partid pro-rus. 13 țări și-au exprimat indignarea, iar România nu este acolo, deci tacit înseamnă că aprobăm misiunea odioasă a lui Orban de a acționa în beneficiul Moscovei. Noi am tăcut.
Apoi, alocarea reală la apărare este 1,7 sau 1,8% din PIB. Cifrele sunt fictive, să le dăm pe la nas celor de la NATO, pentru că bugetul nostru este înghițit de salarii, de pensii, de diferite sinecuri. Nivelul efectiv de înzestrare al trupelor combatante este jalnic. Noi avem ramuri întregi care nu sunt gata de luptă, marina noastră nu este capabilă să iasă din port.
Bani nu avem și nici o capacitate de a face astfel de achiziții. Să nu uităm cum a făcut Dragnea cu achiziția de fregate. Toate contractele de înzestrare din deceniul trecut au fost simple fantasme. Cum o să cumperi avioane F-35 de 6,5 miliarde dolari? Lockheed Martin are deja afișe publicitare în București, oare de ce, că doar nu ni se adresează nouă? Încearcă să cumpere bunăvoința autorităților române, dar de unde vor scoate ele cele aproape 7 miliarde? Fără tăierea pensiilor speciale nu merge”, a mai declarat Cătălin Avramescu, pentru FANATIK.
