Radio Stil Romania
Curtea de Apel București a respins acțiunea avocatei partidului AUR, Silvia Uscov, împotriva guvernului Bolojan motivând că susținerile acesteia sunt doar generale.
Silvia Uscov, avocata partidului AUR, a pierdut procesul pentru suspendarea deciziei premierului Ilie Bolojan privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Judecătorii de la Curtea de Apel București și-au motivat hotărârea prin faptul că reclamanta nu a demonstrat că existența acestui comitet îi încalcă interesul legitim.
Silvia Uscov, avocata AUR, a cerut desființarea deciziei premierului Bolojan de constituire a comitetului pentru legile justiției
Luni, 19 ianuarie 2026, Curtea de Apel București a respins cererea avocatei Silvia Uscov de suspendare a Deciziei Prim-Ministrului nr 547/2025 din 19 decembrie privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
Comitetul pentru revizuirea legilor justiției a fost înființat ca un organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ, subordonat Cancelariei Prim-Ministrului României. Avocata AUR a declarat în proces că acest comitet ar putea fi folosit ca un instrument politic ce ar putea afecta independența justiției. Ea a invocat că este ”vătămat interesul său legitim în calitate de cetățean și avocat”.
Pentru ca acțiunea să aibă succes și decizia să fie suspendată, avocata ar fi trebuit să demonstreze o îndoială serioasă asupra legalității actului, o pagubă iminentă, precum și existența unui interes legitim al reclamantei. Instanța a constatat că niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită suficient.
De ce instanța a dat câștig de cauză guvernului: motivarea judecătorilor
”Verificând cererea de chemare în judecată, Curtea constată că reclamanta nu susţine încălcarea în concret a unui drept sau a unui interes legitim privat, acţiunea sa fiind formulată pentru apărarea unui interes public, astfel cum rezultă din susţinerile reclamantei, respectiv asigurarea respectării normelor constituţionale în procesul de elaborare, evaluare şi revizuire a legislaţiei în domeniul justiţiei, independenţa justiţiei, cariera magistraţilor, calitatea actului de justiţie, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat”, se arată în motivarea instanței.
Magistrații care au respins acțiunea Silviei Uscov mai spun că aspectele prezentate de avocată sunt ”doar aspecte ipotetice” și nu există indicii clare că independența justiției sau procedurile de numire vor fi afectate.
Susținerile legate de independența judecătorilor, pur ipotetice
”Curtea mai reţine că susţinerile reclamantei privind justificarea interesului legitim sunt generale şi privesc doar aspecte ipotetice, aceasta indicând că dacă Comitetul va propune modificări legislative (care să afecteze: independenţa magistraţilor în exercitarea actului de justiţie, garanţiile prevăzute de statutul magistraţilor împotriva presiunilor externe, procedura de numire, promovare sau revocare a magistraţilor, răspunderea disciplinară a magistraţilor şi procedurile de control ale activităţii acestora, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii), toate aceste modificări vor afecta direct mediul în care îşi exercită profesia şi vor influenţa, în bine sau în rău, şansele de succes ale cauzelor pe care le apără în faţa instanţelor”, mai spune instanța.
Ce a cerut Silvia Uscov în procesul împotriva guvernului Bolojan
Argumentele Silviei Uscov, respinse de judecători, au vizat faptul că noul comitet va permite guvernului ”să influențeze orientarea și conținutul reformelor legislative în justiție, printr-o structură opacă și centralizată, controlată exclusiv de prim-ministru”.
Acest lucru ar putea reprezenta o ingerință la independența justiției garantată de Constituție și a rolului CSM de garant instituțional. De asemenea, Uscov a mai spus că atribuțiile comitetului Bolojan se suprapun peste atribuțiile Ministerului Justiției.
Avocata AUR: ”Scopul acestui organism este de control al narativului public privind reformele în justiție”
”Constituirea comitetului creat prin decizia atacată reprezintă o dublare inutilă şi nejustificată a structurilor administrative, în contradicţie cu principiile economicităţii şi eficienţei actului administrativ. Mai mult, prin faptul că acest comitet este condus de Cancelaria Prim-Ministrului (nu de Ministerul Justiţiei, care are competenţa de specialitate), se creează o situaţie de subminare instituţională a Ministerului Justiţiei, organism de specialitate al administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul justiţiei.
Această subminare este cu atât mai evidentă cu cât, potrivit art. 5 alin. 3 din decizia atacată, comunicarea publică în numele comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru, ceea ce sugerează că scopul real al acestui organism nu este unul tehnic sau de expertiză, ci unul de comunicare politică şi de control al narativului public privind reformele în justiţie”, se arată în cererea depusă în instanță de avocata AUR, consultată de FANATIK.
”Dublu discurs inacceptabil”: legile justiției, prinse în jalonul PNRR
Criticile reclamantei au mai vizat faptul că actul semnat de Ilie Bolojan nu a fost supus procedurii de transparență decizională obligatorii și că ”înființarea comitetului nu are vreo justificare obiectivă și reală, ci reprezintă o manevră administrativă fără temei factual”. Ea a a reproșat guvernului că legile justiției au fost deja adoptate ca jalon în PNRR, doar pentru ca în aceeași zi cu depunerea cererii de plată să emită decizia de constituire a comitetului.
”Emiterea deciziei de constituire a comitetului în exact aceeaşi zi cu depunerea cererii de plată PNRR care certifică îndeplinirea jalonului privind legile justiţiei relevă un dublu discurs inacceptabil.
Către Comisia Europeană, Guvernul declară că legile sunt îndeplinite şi solicită plata, iar în plan intern, prin decizia atacată, Guvernul constituie un comitet pentru a analiza şi revizui aceste legi, sugerând că ele nu sunt satisfăcătoare”, a mai scris Silvia Uscov în cerere.
Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile.
