Radio Stil Romania
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) revine, pentru Libertatea, cu detalii suplimentare despre creșterea temperaturilor în frigiderele industriale a șase mari magazine din România. Asta după ce luni, 2 noiembrie, directorul DNSC, Dan Cîmpean, a explicat pentru redacția noastră incidentul de securitate din noaptea de duminică spre luni.
Luni, directorul DNSC, Dan Cîmpean, a declarat pentru Libertatea că temperatura din frigiderele magazinelor care au cerut ajutorul Directoratului a urcat la „temperaturi foarte mari” duminică spre luni noaptea, în jurul orei 01:30, dar „problema a fost observată abia la 08:00”.
Asta înseamnă că frigiderele din magazine nu erau monitorizate uman în timpul nopții, sau personalul care ar trebui să asigure mentenanța nu a primit sau nu a fost atent la eventuale alerte date de sistemele de securitate, dacă acestea au existat.
Controllerele au fost deconectate de la internet
Șeful Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică a explicat că incidentul a fost raportat către instituție „ca un posibil atac cibernetic asupra controllerelor ce gestionau frigiderele”.
Între timp, cele șase magazine afectate de incidentul de acum două zile au deconectat de la internet instrumentele care monitorizau și controlau temperatura la frigiderele afectate, precizează marți, pentru Libertatea, managerul de comunicare al DNSC, Mihai Rotariu.
Potrivit lui Cîmpean, controllerele frigiderelor „erau legate prin routere GSM cu IP fix, accesibile direct din internet și rulau versiuni de software destul de vechi”.
Ce înseamnă asta?
Explică, pentru Libertatea, expertul în securitate informatică la Bitdefender, Silviu Stahie. Controlarea frigiderelor prin routere GSM înseamnă că „ele (routerele – n.red.) erau expuse la internet printr-o cartelă sim, iar un IP fix înseamnă ca aveau aceeași adresă. Astfel, se știe mereu care e adresa acelui dispozitiv”.
Cu alte cuvinte, dacă a fost vorba de un atac cibernetic, hackerilor nu le-a fost greu să acceseze ilegal dispozitivele de control al frigiderelor.
Mihai Rotariu mai spune că, în astfel de situații, întâlnite și în alte țări, „sistemele afectate sunt controlate de la distanță de niște echipamente care sunt accesate din internet, în vederea ajungerii la sistemele frigorifice”.
Sistemele de control al frigiderelor au rolul de a monitoriza și regla aparatele de răcit pentru ca proprietarii să nu fie nevoiți să meargă mereu, fizic, la fiecare frigider, să vadă care este temperatura înăuntru.
Se poate întâmpla ca și frigiderul de acasă să fie hackuit?
Managerul de comunicare al DNSC, Mihai Rotariu, spune că „sistemele afectate (cele din magazine – n.red.) sunt controlate de la distanță prin echipamente speciale, care folosesc o tehnologie diferită de cea întâlnită în cazul frigiderelor inteligente sau al altor electrocasnice conectate la internet”.
Așa că, argumentează Rotariu, „nu putem spune ca frigiderele personale pe care le folosim acasă pot fi manipulate similar.”
Totuși, expertul DNSC crede că incidente precum cele cu frigiderele ne învață ceva important: „Orice dispozitiv conectat la internet poate fi vulnerabil la atacuri cibernetice, dacă nu este protejat corespunzător prin menținerea dispozitivelor actualizate la cele mai recente versiuni software, folosirea unor parole puternice, schimbarea parolelor setate din fabrică, dezactivarea posibilității de a controla dispozitivele prin internet, atunci când nu avem nevoie de această funcție”.
Ce face diferența între siguranță și risc
Expertul în securitate informatică la Bitdefender, Silviu Stahie, mai spune că principiul de funcționare a controllerelor unor aparate este oarecum similar, atât în cazul în care avem dispozitive conectate la internet, acasă, pe care vrem să le manevrăm de la distanță, cât și în cazuri industriale.
Care este totuși diferența?
Dispozitivele care țin de infrastructura critică nu trebuie expuse le internet, mai ales la rețele publice. O soluție mai sigură, continuă expertul Bitdefender, este crearea unei rețele interne de internet, proprie, denumită LAN (local area network). Aceasta este o rețea de internet locală care conectează computere și alte dispozitive electronice și electrocasnice. Poate fi vorba despre imprimante, servere, console, mașini de spălat, toate aflate pe un spațiu restrâns, precum un apartament sau o casă.
Dar și această rețea are nevoie de router pentru a avea acces prin internet, la aparate, de la distanță. De ce am vrea să facem asta? De exemplu, pentru a porni centrala electrică de acasă, înainte de a ajunge la domiciliu.
Silviu Stahie adaugă că, dacă routerul este unul bun, achiziționat de la o firmă serioasă, și care are toate update-urile la zi, atunci protecția crește.
Practic, routerul securizat suplimentar poate deveni un filtru.
Expertul atrage atenția că, de obicei, routerele au și ele o anumită perioadă de funcționare în parametri optimi. „În general, un producător serios asigură suport cel mult câțiva ani. Un router scump, bun, primește suport chiar și 10 ani”, completează reprezentantul Bitdefender.
Cât privește conectarea facilă a unor controllere direct la internetul public, Silviu Stahie spune că asta se poate întâmpla „de multe ori, pentru că e mai ușor și nu trebuie sa te mai conectezi la un VPN” (virtual private network/rețea privată virtuală).
VPN-ul este o facilitate care creează o conexiune criptată și sigură între dispozitivul folosit și internet.
