Vremea extremă nu mai este o excepție, ci tinde să devină regulă. Pe fondul încălzirii globale și al temperaturilor record înregistrate la nivel mondial, experții avertizează că România se poate confrunta cu furtuni tot mai agresive, grindină neobișnuit de mare, tornade și episoade de ploi torențiale capabile să provoace inundații rapide. Semnalele de alarmă vin după ce planeta a traversat una dintre cele mai călduroase luni mai măsurate vreodată.

A doua cea mai fierbinte lună mai din istorie ridică semne de alarmă

Potrivit celui mai recent raport al Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice, luna mai 2026 a fost a doua cea mai călduroasă lună mai înregistrată vreodată la nivel global, fiind depășită doar de recordul stabilit în 2024. Datele arată că temperaturile au rămas la valori excepțional de ridicate atât în atmosferă, cât și la suprafața oceanelor, semn că tendința de încălzire globală continuă. Unul dintre factorii care îi preocupă pe specialiști este evoluția fenomenului El Niño în Oceanul Pacific. Temperaturile neobișnuit de ridicate ale apelor din Pacificul tropical indică faptul că acest fenomen se dezvoltă treptat și ar putea influența vremea la nivel mondial în lunile următoare, crescând riscul apariției unor episoade meteo extreme.

Europa nu a fost ocolită de aceste schimbări. Continentul a traversat a treia cea mai caldă primăvară din istoria măsurătorilor, iar finalul lunii mai a adus unul dintre cele mai intense valuri de căldură înregistrate atât de devreme în sezon. În doar câteva zile, numeroase regiuni din vestul Europei au trecut de la temperaturi sub media perioadei la valori caniculare, fiind doborâte recorduri lunare în Franța, Marea Britanie, Irlanda și Portugalia. În unele zone, temperaturile resimțite au ajuns chiar și la 40 de grade Celsius. Raportul evidențiază și contrastele tot mai accentuate dintre secetă și precipitații abundente. În timp ce mari suprafețe din Europa Occidentală, Centrală și de Est au fost afectate de lipsa ploilor, state precum Turcia, Bulgaria și Republica Moldova s-au confruntat cu inundații provocate de cantități importante de precipitații.

Avertismentul climatologului despre efectele verilor tot mai fierbinți

Având în vedere concluziile raportului Copernicus și tendința de creștere a temperaturilor la nivel global, FANATIK a discutat cu climatologul Alexandru Trandafir despre impactul pe care aceste schimbări îl pot avea asupra vremii din România. Specialistul explică faptul că temperaturile tot mai ridicate favorizează acumularea unei cantități mai mari de energie în atmosferă, ceea ce poate duce la manifestări meteorologice din ce în ce mai violente.

„Vara, pe măsură ce temperaturile cresc, se acumulează tot mai multă energie în atmosferă, care, în anumite condiții, se poate transforma în instabilitate atmosferică. Practic, cu cât temperaturile sunt mai ridicate și maximele mai mari, cu atât fenomenele vor fi mai intense atunci când mase de aer rece pătrund în zonă, fiind direct proporționale cu diferența de temperatură”, a menționat acesta pentru FANATIK.

De ce ar putea deveni furtunile mai periculoase în România

Mai departe, climatologului admite că există o tendință care se manifestă de mai mulți ani și care ar putea avea consecințe directe asupra fenomenelor meteorologice extreme. Alexandru Trandafir subliniază că încălzirea globală și posibila instalare a unui episod puternic El Niño creează condițiile pentru furtuni mai violente, episoade de precipitații intense și apariția unor fenomene rare și în România.

„În acest context, dat fiind că încălzirea globală este o realitate, iar chiar astăzi a fost publicat ultimul raport Copernicus, care arată că anul acesta planeta a înregistrat a doua cea mai caldă lună mai din istorie, este foarte posibil ca aceste fenomene să devină tot mai extreme. La aceasta se adaugă și un posibil El Niño puternic, care ar putea ridica și mai mult temperaturile. Asistăm astfel la o intensificare a fenomenelor deja existente. Furtunile pot deveni mai periculoase, cu grindină de dimensiuni neobișnuite și cu fenomene atipice precum tornadele sau microbursturile. Totodată, având în vedere prezența secetei pe arii extinse, este posibil ca, atunci când va ploua, cantitățile foarte mari de precipitații să genereze și inundații”, a continuat Alexandru Trandafir.

Europa, între secetă și inundații. Dunărea, sub nivelul normal al perioadei

Raportul Copernicus evidențiază și contrastele tot mai puternice în ceea ce privește regimul precipitațiilor. În timp ce mari suprafețe din vestul, centrul și estul Europei au fost afectate de secetă și de temperaturi peste media perioadei, alte regiuni s-au confruntat cu episoade de ploi abundente și inundații. Italia, sudul Spaniei și mai multe zone din Europa Centrală și de Est au înregistrat un deficit important de precipitații, situație care s-a reflectat și în nivelul râurilor. Conform datelor analizate de specialiști, debitele mai multor cursuri de apă europene s-au situat sub valorile obișnuite pentru această perioadă, inclusiv în bazine hidrografice majore, precum cele ale Dunării, Vistulei și Mării Baltice. La polul opus, Turcia și Peninsula Iberică au beneficiat de un surplus de apă, alimentat de precipitațiile consistente și de efectele unui sezon rece mai umed decât în mod normal.

Dezechilibrele nu se limitează însă la Europa. La nivel mondial, distribuția precipitațiilor a continuat să fie extrem de neuniformă, cu regiuni afectate de ploi peste medie și altele care se confruntă cu secetă persistentă. În același timp, efectele încălzirii globale rămân vizibile și în zonele polare. Datele pentru luna mai arată că suprafața gheții marine din Arctica și Antarctica s-a menținut sub valorile normale, consolidând tendința de diminuare a calotei glaciare observată în ultimii ani.

Semnal de alarmă privind evoluția debitului Dunării

În acest context, una dintre situațiile care atrage atenția specialiștilor este evoluția debitului Dunării, aflat în scădere în pofida episoadelor de ploi abundente înregistrate recent în unele regiuni ale României. Climatologul Alexandru Trandafir clarifică de ce cantitățile mari de precipitații căzute local nu sunt suficiente pentru a influența semnificativ nivelul fluviului și de ce starea Dunării depinde, în mare măsură, de regimul pluviometric din alte zone ale Europei.

„Debitul Dunării este în scădere, chiar dacă în anumite zone din țară a plouat abundent. Acest lucru se explică prin faptul că Dunărea este un sistem extrem de complex, iar mulți dintre principalii săi afluenți se află în afara țării. La noi, de exemplu, în ultimele zile a plouat mult în zona Moldovei, a Subcarpaților și a Carpaților Orientali, însă de acolo Dunărea primește numai doi afluenți importanți, Siretul și Prutul, dar care contribuie doar la “coada” Dunării. În general, pentru ca Dunărea să fie „sănătoasă”, este nevoie de precipitații consistente în Europa Centrală, inclusiv în zona Transilvaniei”, a mai precizat omul de știință specializat în studiul climei.