George Simion și Republica Moldova. Cum a ajuns unionistul de altădată să fie susținut de rusofilii de peste Prut

Sunt 17 ani de când George Simion a primit prima interdicție de intrare în Republica Moldova, iar de atunci s-a aflat la cuțite cu toți guvernanții din Basarabia, indiferent de culoarea lor politică.

AUR a reacționat cu duritate, vineri, la un o declarație recentă făcută de către Maia Sandu care a spus că „venirea AUR la putere ar afecta cu siguranţă relaţia Republicii Moldova cu România”. Partidul lui George Simion a reluat acuzații mai vechi legate de faptul că guvernul PAS de la Chișinău ar utiliza discreționar susținerea, inclusiv financiară, venită de la București.

Un nou atac la Maia Sandu

„Reprezentanţii AUR şi-au exprimat, pe bună dreptate, suspiciunile referitoare la integritatea regimului PAS/Maia Sandu şi au cerut ca sprijinul României să fie acordat direct comunităţilor locale şi cetăţenilor din Republica Moldova, nicidecum să fie pus la dispoziţia guvernului de la Chişinău, pentru ca acesta să cheltuiască apoi banii României în mod discreţionar, pe criterii politice şi fără transparenţă”, se spune în comunicatul AUR.

De asemenea, este invocat un motiv de nemulțumire al lui Simion față de Maia Sandu care, la alegerile prezidențiale din 2025, l-a susținut în mod deschis pe Nicușor Dan, basarabenii cu cetățenie română votând masiv, în jur de 88% în turul II, pentru actualul președinte al României, în timp ce auto-declaratul unionist George Simion a câștigat în Moldova mult mai puține voturi decât în diaspora românească din vestul Europei.

„Ca rezultat al amestecului grosolan în alegerile din România, perceput de milioane de alegători ca un atac la adresa dreptului lor constituţional, a scăzut dramatic în sondaje susţinerea românilor pentru finanţarea Republicii Moldova şi chiar pentru Unire. A apărut fenomenul respingerii a tot ceea ce vine de peste Prut, fapt care nu s-a mai întâmplat niciodată în istorie”, susține AUR.

„Urăsc acest stat artificial”

Ce nu se spune în comunicat este că tocmai AUR a fost promotorul, în ultimii ani, a ideii retragerii ajutorului pentru Moldova, precum și pentru Ucraina. „Până nu scoatem cel puţin la nivel acceptabil din sărăcie cetăţenii români, eu nu aş mai sprijini alte naţiuni”, spunea George Simion în aprilie 2025, în plină campanie electorală pentru prezidențiale, referindu-se la Moldova și Ucraina. Declarația a fost făcută la numai două luni după ce spusese, într-o emisiune la Prima TV: „Urăsc acest stat artificial numit Republica Moldova.”

Înainte să devină politician, George Simion a fost un activist pro-unire, fiind și lider al ONG-ului unionist „Acțiunea 2012”,iar prima expulzare din Modova, urmată de interdicția a mai intra pe teritoriul acesteia, a venit în 2009, când a organizat o manifestație unionistă în Chișinău. Pe atunci era președinte comunistul Vladimir Voronin, însă Simion nu a avut relații mai bune nici cu guvernele moldovene de la începutul deceniului trecut care, cel puțin în teorie, erau pro-europene. Simion a organizat mai multe manifestații unioniste și la București, și la Chișinău, care s-a soldat în mod constant în încăierări cu forțele de ordine.

Interdicția din 2009 i-a fost ridicată, pentru ca în decembrie 2014, să primească una nouă, care, ce-i drept, i-a fost ridicată după numai câteva ore. Lucrurile au devenit ceva mai serioase în 13 mai 2015, când Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei l-a expulzat pe motiv că a organizat acțiuni de subminare a securității statului. Iar asta s-a întâmplat pe vremea când președinte la Chișinău era Nicolae Timofti care, deși nu a spus public că este unionist, a fost un partizant fervent al apropierii Republicii Moldova de România și de Uniunea Europeană.

George Simion și o inoportună manifestație unionistă

În octombrie 2016, George Simion s-a pus în fruntea unei manifestații la București a „Acțiunii 2012”, la care au participant inclusiv studenți din Basarabia. După tradiționala de acum încăierare cu jandarmii, tinerii și-au instalat corturi în Piața Univeristății, având ca revendicări măsuri ferme pentru unirea României cu Republica Moldova, înfiinţarea unui minister al Reunificării şi adoptarea în Parlament a unei declaraţii de unire. Partidele politice l-au invitat pe Simion la discuții, însă i-a fost refuzat accesul la Palatul Victoria, unde prim-ministru era atunci Dacian Cioloș.

La acea vreme, surse guvernamentale spuneau că protestul nu va face decât să reducă șansele de succes ale Maiei Sandu la alegerile prezidențiale, unde era principalul adversar al lui Igor Dodon. Cum partidele pro-europene aflate la putere după 2009 se compromiseseră treptat intrând tot mai mult sub influența  oligarhului Vlad Plahotniuc, coaliția care o susținea pe Maia Sandu era singura variantă prin care Moldova putea rămâne pe un traseu european, în fața taberei pro-ruse a lui Dodon. Guvernul Cioloș se temea că zavera pornită de Simion la București va da muniție electorală lui Dodon și va speria o parte din electoratului pro-european din Basarabia care nu este nici măcar astăzi, în integralitate, în favoarea unirii cu România.

Război cu Sandu, sprijin de la Dodon

Până la urmă, Maia Sandu a reușit să devină președinte a Moldovei în 2020, însă noua putere a menținut interdicțiile pronunțate de către regimul Dodon, astfel că în 2021 și 2022, Simion a fost întors de la graniță. La alegerile prezidențiale din România din 2025 s-a ajuns în situația stranie ca doi „unioniști” (prima declarație a Maiei Sandu în favoarea unei eventuale uniri cu România datează din 2016) să se afle în tabere diferite.

De la Chișinău Maia Sandu a transmis un mesaj de susținere fără echivoc a lui Nicușor Dan. „România are nevoie de noi. Și Europa are nevoie de noi în România. Noi, moldovenii, știm cât valorează libertatea, siguranța, dorința de a face parte din familia europeană, iar acei dintre noi care sunt și cetățeni români pot vota în acest sfârșit de săptămână pentru a proteja ceea ce a câștigat deja România, dar care e amenințat acum. Succes, Nicușor Dan!”, scria Sandu pe Facebook cu câteva zile înaintea turului II.

În schimb, Simion a primit susținere surprinzătoare de la fostul președinte moldovean Igor Dodon. „Eu îi susțin pe cei care se declară suveraniști. Pe așa poziție eu îl văd pe Simion, susținut de Georgescu, și îl văd pe Ponta. Evident că noi avem organizații teritoriale și mulți colegi au și cetățenie română. Eu sunt împotriva unioniștilor, dar noi îi susținem pe cei care împărtășesc viziunile suveraniste, iar la moment îi vedem doar pe Simion și Ponta. Ceilalți sunt globaliști”, spunea Dodon înaintea primului tur.

George Simion a încercat să se răzbune pe Sandu pentru sprijinul dat lui Nicușor Dan cu ocazia alegerilor parlamentare din Moldova din 28 septembrie 2025. „E timpul să ne luăm revanșa. E timpul ca, de exemplu, Maia Sandu, prietena lui Macron, prietena lui Nicușor, să fie și ea înfrântă politic. Și de asta, o să vă rog pe fiecare să mergeți la vot dacă aveți cetățenia Republicii Moldova”,  spunea Simion pe Facebook. Apelul său către basarabeni să voteze împotriva partidului prezidențial, Partidul Acțiune și Solidaritate,  a fost făcut cu toate că principalii competitori politici ai PAS erau socialiștii și comuniștii reuniți în Blocul Electoral Patriotic și Blocul Alternativa, al lui Ion Ceban, ambele formațiuni cu poziții vădit pro-rusești.

Acuzele lui Anatol Șalarau

O explicație a acestei situații aparent stranii a dat-o Anatol Șalaru, fost ministru în două rânduri la Chișinău, o personalitate cu o reputație consolidată de susținător al unirii Moldovei cu România. În martie 2023, Șalaru l-a acuzat pe Simion de legături cu FSB, serviciului de informații al Rusiei. „Eu fiind deputat, am avut o întâlnire cu directorul de la SIS și pe care l-am întrebat de ce și-a permis să îl expulzeze. Și mi-a spus: George Simion este monitorizat de mulți ani de serviciile din Moldova, de serviciile din Ucraina, care au fixat și i-au trimis datele și în Republica Moldova și probabil și în România, că în 2011, nu mai știu luna, George Simion, la Cernăuți, s-a întâlnit cu rezidentul FSB-ului”, spunea Șalaru.

Simion l-a dat în judecată pe Șalaru, iar în instanță fostul ministru moldovean a prezentat declarații de la un general SBU – serviciul de informații ucrainean, Oleksandr Skipalski, și ale fostului premieru moldovean Vlad Filat care au afirmat că erau la curent cu întrevederea de la Cernăuți. Într-un interviu pentru HotNews, Anatol Șalaru spunea că doar legăturile lui Simion cu Rusia ar putea explica unele episoade din cariera sa publică.

„Propaganda rusă folosea acțiunile lui împotriva noastră, a unioniștilor și împotriva autorităților, dând drept exemplu ce se poate întâmpla dacă Republica Moldova se va uni cu România și „uitați-vă cine sunt unioniștii”. Și asta i-a ajutat foarte mult să se consolideze, din cauza unor activități pe care le-a desfășurat George Simion și prietenii lui în Republica Moldova: blocarea străzilor, declarații inutile, provocări, cerințe care erau practic inacceptabile, chiar și din partea guvernării”, a afirmat Șalaru.