Radio Stil Romania
Filmarea cu doi minori puși în centrul unei „nunți” improvizate, purtați pe stradă într-un alai cu muzică, decoruri festive și zeci de oameni în jur, au stârnit revoltă și au aprins rapid internetul. Dincolo de valul de reacții, scena ridică o întrebare incomodă și tot mai apăsătoare: cum se ajunge la astfel de momente în 2026 și unde se termină, de fapt, tradiția și începe încălcarea drepturilor copiilor?
Fenomenul „nunților simbolice” cu minori reapare în 2026. Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestor practici
Imaginile cu doi minori purtați prin mijlocul unei petreceri, în fața unui TIR decorat ca pentru nuntă, au devenit virale pe rețelele sociale și au stârnit reacții puternice în mediul online. Clipul surprinde o atmosferă de sărbătoare cu zeci de oameni adunați pe stradă, muzică, baloane și un camion împodobit festiv, în fața căruia apar cei doi copii, prezentați drept „mirii”. Fata poartă o rochie albă, voluminoasă, asemănătoare unei rochii de mireasă, în timp ce băiatul este îmbrăcat complet în alb. În jurul lor, mai mulți adulți îi însoțesc și îi țin aproape de vehicul, iar alaiul înaintează încet prin localitate, în plină zi.
Deși astfel de situații nu sunt noi în România, imaginile au reaprins discuțiile despre limitele tradiției și despre modul în care relațiile între minori ajung, uneori, să fie transformate în adevărate spectacole publice. Într-o societate care vorbește tot mai des despre protecția copiilor și drepturile minorilor, mulți dintre cei care au văzut imaginile au privit scena cu revoltă și uimire.
Comparația cu „păpușile de pe mașini” de la nunțile de altădată
Pentru a înțelege de ce astfel de situații continuă să existe și în 2026, FANATIK a stat de vorbă cu sociologul Gelu Duminică. Acesta spune că imaginile atrag atenția nu doar prin realitatea pe care ar putea să o reflecte, ci mai ales prin felul în care totul este transformat într-un spectacol public. Sociologul compară scena cu simbolistica nunților de altădată, din perioada de dinainte de Revoluție, când pe mașinile mirilor erau așezate păpuși decorative. „Ceea ce surprinde nu este neapărat realitatea în sine, ci modul de expunere și de supunere prezentat. Nu ne miră faptul că astfel de evenimente sau relații între minori ajung să fie transformate în adevărate petreceri-spectacol.
Ceea ce șochează este tocmai această punere în scenă, asemănătoare imaginilor cu păpușile de la nunțile pe care le vedeam în copilărie, cu păpușile așezate pe mașini. Nu pot afirma că imaginea este 100% reală, pentru că nu există o certitudine în acest sens. Toate încercările mele de a identifica clar localitatea sau zona au eșuat. Totuși, cred că discuția importantă trebuie purtată despre realitatea pe care o reflectă acest fenomen”, sunt afirmațiile făcute de acesta, pentru redacția noastră.
De la tradiție la încălcare de drepturi. Analiza sociologului despre reacția autorităților
În opinia sa, una dintre cele mai mari probleme este faptul că astfel de situații sunt tolerate sau trecute cu vederea sub pretextul tradiției ori al normelor culturale. Duminică admite că, atunci când autoritățile aleg să nu intervină, motivând că nu există o căsătorie oficială sau un cadru juridic clar, se ignoră, de fapt, problema de fond: încălcarea drepturilor copiilor. Mai mult, acesta consideră că schimbarea unor practici care nu mai au loc într-o societate modernă nu poate veni decât prin educație, prevenție și aplicarea fermă a legii.
„Oamenii de la nivel local care nu reacționează se ascund, de multe ori, în spatele unei realități juridice. Din punct de vedere legal, aceste situații nu sunt considerate căsătorii. Însă, în practică, acolo sunt încălcate drepturile minorilor. Din păcate, instituțiile care susțin că nu au bază legală pentru a interveni, pe motiv că nu a avut loc o căsătorie propriu-zisă, ignoră faptul că există numeroase alte drepturi încălcate într-un mod cât se poate de evident. Noi justificăm de fiecare dată astfel de situații invocând ideea de normă culturală. Este fals. Legea nu prevede nicio excepție legată de normele culturale. Cu alte cuvinte, legea nu spune: ‘Sunt interzise căsătoriile între minori, cu excepția comunităților de romi’. Legea trebuie aplicată în mod egal pentru toți. Orice normă, orice comportament sau reminiscență culturală care nu mai este compatibilă cu societatea actuală se schimbă prin două tipuri de intervenție, întotdeauna: prin educație și prevenție, pe de o parte, și prin aplicarea legii, pe de altă parte”, a ținut să mai puncteze profesorul universitar.
Cum s-a schimbat în timp fenomenul relațiilor între minori
Dincolo de imaginile care au revoltat internetul, realitatea din spatele unor astfel de situații este, crede sociologul, mult mai complicată decât pare la prima vedere. Profesorul universitar susține că, în ultimii ani, aceste practici s-au redus considerabil, iar vârsta la care au loc astfel de „promisiuni” sau relații între minori a crescut față de trecut. Cu toate acestea, fenomenul nu a dispărut complet și continuă să existe în anumite comunități, chiar dacă mult mai discret decât în urmă cu două sau trei decenii.
„Nu putem vorbi despre o vânzare propriu-zisă. În cadrul acestor norme culturale există ceea ce, pe înțelesul tuturor, poate fi numit zestre. Aceasta este oferită de familia unuia dintre părinți — în funcție de zonă, fie de familia fetei, fie de cea a băiatului. În principiu, banii rămân la copii. De regulă, copiii promiși rămân în familiile lor până aproape de vârsta majoratului. Mai mult decât atât, în ultimii ani, numărul celor care practică astfel de relații, pe care le putem numi generic „căsătorii”, este în scădere. În același timp, vârsta la care au loc aceste situații a crescut. Nu mai vorbim atât de des despre copii de 10-11-12 ani, ci mai degrabă despre adolescenți de 15-16 ani. Asta nu înseamnă că astfel de cazuri nu există și la vârste mai mici. Există, însă sunt mai degrabă situații izolate”, a completat Duminică, pentru FANATIK.
Probleme care nu țin de etnie, ci de viață: sărăcia și lipsa de șanse din spatele fenomenului
În încheiere, sociologul menționează că astfel de imagini ajung, de multe ori, să alimenteze prejudecăți și să creeze impresia falsă că fenomenul aparține exclusiv unei anumite comunități. În realitate, explică acesta, problemele legate de relațiile dintre minori, sarcinile la vârste foarte mici sau abandonul școlar apar în multe medii vulnerabile din România, indiferent de etnie. Gelu Duminică este de părere că discuția ar trebui mutată din zona stereotipurilor către cauzele reale: sărăcia, lipsa educației și comunitățile în care copiii cresc fără sprijin sau perspective.
„Oricum, din punct de vedere statistic, astfel de realități sunt întâlnite la aproximativ 1% din populația romă din România, potrivit studiilor existente. Totuși, ele rămân foarte invizibile. Din punctul meu de vedere, aceste situații nu sunt specifice exclusiv comunității rome. Există numeroase relații între minori și în alte comunități, inclusiv în familii nerome. În România, mediul rural dezavantajat este foarte răspândit. Nu întâmplător țara noastră se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul mamelor minore. Iar, apropo de acest subiect, doar 12% dintre mamele minore sunt de etnie romă”, a concluzionat sociologul.
