Țara cu rezerva pe hârtie: România a început abia în acest an să verifice fizic petrolul din stocurile strategice. Până acum s-a mers ”pe încredere”

Criza carburanților scoate la iveală vulnerabilitatea României. Țara noastră nu are nici acum operațională entitatea publică de stocare, iar stocurile de urgență au fost verificate doar din raportările firmelor

Explozia prețului la combustibil, în contextul crizei din Orient, a prins din nou România pe picior greșit. Statul deține rezerve strategice, însă acestea sunt depozitate de operatori privați care sunt obligați să raporteze periodic cantitatea stocată. Până acum, verificările s-au făcut doar pe hârtie, adică pe baza unor obligații legale. Într-un document consultat de FANATIK, Ministerul Energiei recunoaște că abia în acest an au început verificările ”în teren”.

Bogdan Ivan a promis că va verifica stocurile strategice de petrol. Ce s-a întâmplat până în 2026

La mijlocul lunii martie, Bogdan Ivan, fost ministru al energiei, promitea că va dispune verificări amănunțite ale stocurilor din rezervele strategice de petrol ale României.

„Există obligații legale foarte clare care sunt verificate de departamentul de rezerve speciale al ANRSPS, în conformitate cu responsabilitățile instituției și ale Ministerului Energiei (…). O să dispun o verificare foarte clară a acestor stocuri, pentru a mă asigura că tot ceea ce a fost transmis oficial de Ministerul Energiei reflectă în totalitate realitatea”, spunea Bogdan Ivan, în martie 2026.

În realitate, lucrurile sunt ceva mai complicate. România dispune de peste 2 milioane de tone echivalent petrol (tep) în rezervele strategice, din care 46,34% se află în depozite externe, respectiv în afara țării. Gestionar al al acestor stocuri este Ministerul Energiei, în timp ce ANRSPS (Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale) are rol în administrarea rezervelor de stat și pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, parte componentă a securității naționale.

Infrastructura instituției include peste 2.000 de bunuri imobile (construcții speciale, pentru depozitare, civile, etc), peste 100 km de conducte tehnologice subterane, 60 km de cale ferată, 598 hectare de teren în zonă deluroasă și peste 400 de vehicule destinate încărcării, descărcării și transportului produselor din rezervele de stat.

România dispune de capacități de stocare dar nu le folosește

Începând cu anul 2025, ANRSPS a devenit Entitate Centrală de Stocare (prin OUG 37/2024), având în structura sa unități teritoriale subordonate, unele specializate în depozitarea produselor petroliere în rezervoare de mare capacitate. Într-o notă de fundamentare pentru modificarea și completarea HG 1380/2009 privind înființarea, organizarea și atribuțiile ANRSPS se vorbește despre 1,2 milioane de tone ”estimativ cantitatea totală a produselor rezervă de stat administrate în unitățile teritoriale”.

”În spaţiile unităţilor teritoriale sunt depozitate produse constituite ca stocuri rezervă de stat, stocuri intangibile, stocuri de urgență sau stocuri de conjunctură, conform Legii 82/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și rezerve de mobilizare în limita a 30% din capacitatea de depozitare, conform art. 22 din Legea nr. 477/2003, republicată, cu modificările ulterioare”, se mai arată în nota de fundamentare.

Ministrul interimar al energiei: ”Entitatea Centrală de Stocare din România nu este operațională”

Toate bune și frumoase, cu o singură mențiune: Entitatea Centrală de Stocare din România (ECS-Ro), deși reglementată printr-o lege din 2018, nu este operațională nici în 2026. O recunoaște chiar ministrului interimar al energiei, secretarul de stat Marius Viorel Poșa, într-un răspuns la o interpelare a deputatului Daniel-Răzvan Biro.

”Conform prevederilor art. 2 din lege (85/2018, n.r.), titulari ai obligației de stocare sunt entitatea centrală de stocare din România (ANRSPS) și orice operator economic (…) și care introduce cantități mai mari de 1.000 de tine de țiței și/sau produse petroliere, în anul de referință.

Întrucât Entitatea Centrală de Stocare din România nu este, încă, operațională, stocurile minime de țiței și/sau produse petroliere sunt constituite de operatorii economici titulari ai obligației de stocare, exclusiv sub formă de stocuri de urgență”, se arată în răspunsul ministrului interimar.

Statul român a mers pe încredere cu operatorii privați. Cât s-a raportat, atât avem

Cu alte cuvinte, statul român se bazează, în cazul unei situații de criză, doar pe rezervele de petrol deținute de operatorii economici pentru că nu a reușit să pună în funcțiune o entitate publică ce deține capacități proprii de stocare. În schimb, operatorii economici au libertatea de a alege tipul de combustibil pe care îl constituie în rezervă, cu respectarea unei ponderi de cel puțin o treime produse petroliere și cel mult două treimi țiței.

”Conform prevederilor art 11 din Legea nr 85/2018, titularii obligației de stocare pot delega maxim 70% din cantitatea de țiței și/sau produse petroliere pentru care au obligația constituirii și menținerii pe teritoriul României, în mod direct sau prin delegare, a cel puțin 50% din stocurile minime pentru care au obligația de stocare”, se mai arată în documentul Ministerului Energiei.

În același răspuns, ministrul interimar lămurește și afirmațiile lui Bogdan Ivan în legătură cu unele controale stricte pe care ministerul le-a făcut la operatorii economici. Acestea au fost făcute, până acum, doar ”pe încredere”.

”Verificarea constituirii și menținerii stocurilor de urgență s-a făcut scriptic prin raportări lunare ale operatorilor economici”, se mai arată în document.

Din acest an, Ministerul Energiei a trecut la verificări ”în teren”

Abia la 1 aprilie 2026, ministrul energiei a emis un ordin prin care introduce competențe de verificare fizică a stocurilor. Astfel, la nivelul Ministerului Energiei se formează comisii de verificare formate din trei membri din cadrul aparatului propriu. Acestea aduc la cunoștința operatorilor economici că urmează să fie supuși verificării

”În funcţie de necesităţile specifice ale fiecărei verificări, Ministerul Energiei poate coopta, în calitate de observatori, reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale”, se arată în ordinul de ministru.

Ce stocuri strategice petroliere deține România pe hârtie

Cel puțin până la finalizarea verificărilor, situația stocurilor de urgență se prezintă foarte bine. România deține prin obligație de stocare 2.046.612 tone echivalent petrol (tep), echivalând cu un grad de realizare de 100,58%, după cum urmează:

• Produse petroliere – 958.530 tep (46,83%), din care:
• Stocate în țară – 563.338 tep (58,77%)
• Delegate în extern – 395.192 tep (41,23%)
• Țiței – 1.088.082 tep (53,16%), din care:
• Stocat în țară – 534.863 tep (49,16%)
• Delegat în extern – 533.219 tep (50,66%)
• Total stocuri în țară: 1.098.201 tep (53,66%)
• Total stocuri în extern: 948.411 tep (46,34%)

Pentru rezervele stocate în afara țării, Ministerul Energiei poate solicita ca produsele petroliere să fie fie aduse în țară în maxim 30 de zile.